Prima ediție a Galei inițiativelor locale – Oamenii cresc satul!
Prima ediție a Galei inițiativelor locale – Oamenii cresc satul!
>< Afla mai mult ><
RuralNet așteaptă înscrieri pentru Gala inițiativelor locale – Oamenii cresc satul!
RuralNet așteaptă înscrieri pentru Gala inițiativelor locale – Oamenii cresc satul!
>< Afla mai mult ><
Document de poziție RuralNet
Document de poziție RuralNet

referitor la rolul și accesul ONG-urilor în dezvoltarea mediului rural din România prin PNDR 2014-2020

 

 

 

 

>< Afla mai mult ><
Left
Right


Cine suntem?

O echipă de experți

RuralNet are la bază expertiză în domeniul dezvoltării comunitare și în dezvoltarea rurală.



Ce facem?

Dezvoltare comunitară în mediul rural

Elaborăm politici publice în domeniul dezvoltării rurale. Construim constant structura organizațională și funcționarea rețelei.



Ce putem face împreună?

Parteneriate

Putem coopera pe termen lung. Facem schimb de experiență și expertiză.

ani
de activitate
10
 
organizații comunitare
active
1
membri
RuralNet
1
organizații in
comitetul de organizare
Membrii RuralNet:
Meșteșuguri adunate:
Redescoperim lucrul cu mâinile, cu materialele, cu uneltele. Nu ar trebui să pierdem din vedere aceste elemente.   Lucrurile simple, făcute de mână, au o energie aparte în viaţa contemporană. Sunt nişte activităţi pe care nu le mai vezi, nu le mai exersezi. Dacă nu sunt transmise noilor generaţii, sunt uitate. Hai să le adunăm în această secțiune!
Botiza – satul tradițiilor nemuritoare

Situată la poalele munților Tibleșului, în județul Maramureș, comuna Botiza se remarcă prin relieful muntos, izvoare cu apă dulce și peșteri legendare.

În această zonă din nordul României locuiesc 2.700 de oameni, mândri de obiceiurile lor, bisericile din lemn inconfundabile și meșteșugurile specifice atmosferii maramureșene.

Comuna este cunoscută atât prin dezvoltarea agroturismului din ultimii ani, cât și prin arta țesutului. Transmis din generații în generații, acest meșteșug este un simbol etnografic al maramureșenilor.

Țesăturile lucrate cu dragoste și multă atenție de către oameni includ covoare tradiționale, cergi și costume populare.

Covorul din Botiza este un element nelipsit din camerele sătenilor, îmbrăcând în frumusețe și culoare pereții și podelele caselor. Sunt folosite o varietate de motive florale, forme geometrice, culori vibrante și simboluri folclorice. Culorile sunt naturale și se obțin din plante, de cele mai multe ori din frunze și chiar din rădăcini. Inițial, covoarele erau păstrate și folosite ca zestre. În prezent, însă, rolul lor a fost redus la obiect decorativ care păstrează obiceiurile strămoșilor.

Cergile sunt niște țesături groase de lână, folosite în general ca așternuturi pentru pat, însă, asemenea covoarelor, pot avea rol decorativ. Culorile și modele folosite diferă de la o țesătură la alta, astfel că fiecare cergă își spune povestea prin ornamentele cusute.

Costumele populare sunt făcute de croitorii pricopsiți ai comunei. Obiectele populare cele mai cunoscute din această zonă sunt cămașa și fusta pentru femei, iar clopul și vesta pentru bărbați.

Tradiția spune că femeile trebuiau să brodeze cămășile pentru bărbații lor, de aceea erau instruite încă de tinere în arta țesutului și a torsului. Cămășile erau inițial făcute din pânză, apoi din cânepă.  Acest obicei avea loc la începutul toamnei și se termina primăvara, iar în această perioadă, fetele pregăteau două rânduri de cămăși.

Datorită meșteșugurilor specifice Maramureșului, oamenilor veseli și primitori și elementelor folclorice întâlnite mai ales în obiectele vestimentare, comuna Botiza rămâne un centru al tradițiilor care nu se sting niciodată.

Sursa foto

 

Clopul cu pană de păun din Țara Năsăudului – zestre din vechime

Pe râurile Bistrița și Mureș, în partea de nord-est a Transilvaniei, se-ntinde Țara Năsăudului, o regiune în care se păstrează […]


Pâinea cu maia, o tradiție în Țara Hațegului

Cunoscută pentru numeroasele monumente arheologice și arhitecturale, fosilele și dinozaurii descoperiți în această zonă, Țara Hațegului, aflată în sud-vestul Transilvaniei, […]


Obiecte din paie și rogojină – o tradiție transmisă din generație în generație

Valea Nirajului se întinde “pe o vale binecuvântată de Dumnezeu”, cea a râului Niraj, în partea estică a județului Mureș, […]


Portul popular din borangic al locuitorilor din Cândești

Pe valea râului Dâmbovița, la 34 de km Nord Vest de oraşul Târgovişte, pe o terasă de pe malul drept  […]


Satul Meșteșugarilor

Proiect derulat de Asociația Moara de hârtie, Comana, Giurgiu  Asociația Moara de hârtie a fost înființată în 2012 cu scopul […]


Fructele Tradițiilor, un model de agricultură durabilă

În vara anului 2008, Fundația Civitas a realizat o cercetare în zona Odorhei, o zonă tradițional bogată în specii de […]


Tinerii comunității și festivalul Strugurel de Mădulari

Comuna Mădulari se mândrește cu tinerii comunității, care duc mai departe tradițiile și obiceiurile satului românesc prin formația de dansuri […]


Solurile nisipoase ale sudului și lubenița de Dăbuleni

An de an, în ”patria lubenițelor”, după cum mai este cunoscută localitatea Dăbuleni, situată în sud-vestul României (jud. Dolj), localnicii […]


După datină mă port

Proiect derulat de Asociaţia Datini-Educaţie-Cultură – Găujani, Giurgiu  Cornelia Enache locuiește în Găujani și crede că puterea de a mișca […]


Făcăeni și mobilierul din răchită

Făcăeni este o comună din județul Ialomița, cu aproximativ 5000 de locuitori, majoritatea cu îndeletniciri agricole. Dintre aceștia, patru oameni […]


Aducem înapoi lucruri vechi şi totuşi noi

Ghidată de sloganul Noi aducem înapoi lucruri vechi şi totuşi noi, Asociaţia ,,Visul Verde”, înfiinţată în 2007 în comuna Cocorăştii Mislii, şi-a […]


Lemnul și meșterii din Spanțov

Mai există doar 5 meșteri în vârstă care prelucrează lemn de plop sau de salcie în Spanțov. În plus, comunitatea se […]


><><
Vezi harta
comunităților


În perioada mai 2014 – octombrie 2015, dezvoltarea rețelei RuralNet este susținută prin proiectul “RuralNet - rețeaua pentru dezvoltare comunitară” implementat de Fundația PACT, Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj.

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro); Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.