Împreună creștem satul – Document de poziție a rețelei RuralNet referitoare la rolul și accesul ONG-urilor în dezvoltarea mediului rural din România prin PNDR 2014-2020 

Citește aici Documentul de pozitie RuralNet.

Organizațiile neguvernamentale pot și trebuie să aibă un rol determinant în dezvoltarea mediului rural din România, dar în momentul de față au acces limitat la finanțare în măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

ONG-urile pot genera atât bunăstare economică și cât și o mai mare echitate socială în comunități. 6% din forța de muncă din Uniunea Europeană lucrează în 2 milioane de întreprinderi sociale.În România rurală, antreprenoriatul are mai degrabă caracter de subzistență, sunt mai multe PFA decât firme iar cele din urmă au, majoritatea, 1-2 asociați și angajați. Întreprinderile gestionate de ONG-uri tind să maximizeze numărul de beneficiari, iar profitul se întoarce în dezvoltarea afacerii sau în alte activități și servicii pentru comunitate.

Agricultura românească are nevoie de asociere. Doar 0.8% dintre exploatațiile agricole au personalitate juridică, restul sunt administrate de către persoane fizice, PFA sau întreprinderi familiale. În PNDR 2007-2013, măsurile de stimulare a asocierii nu au avut impactul scontat, cauzele identificate fiind interesul scăzut al fermierilor pentru asociere și lipsa unor competențe antreprenoriale. ONG-urile au expertiză atât în facilitare și generare de capital social în comunități, cât și în transferarea de abilități și consultanță pentru dezvoltare de proiecte.

Sectorul agricol demonstrează un interes în creștere față de formele de organizare de tip asociativ. Între 2010 și 2012, numărul asociațiilor și fundațiilor active în domeniul agricol s-a dublat, iar numărul de persoane angajate în astfel de structuri a înregistrat o creștere de 124%.PNDR trebuie să vină în întâmpinarea acestei orientări.

Accesul inegal al ONG-urilor la finanțare în raport cu alți beneficiari privați compromite principiile parteneriatului în GAL-uri. Mii de ONG-uri au contribuit la înființarea GAL-urilor și la dezvoltarea strategiilor locale, pentru îndeplinirea criteriului de 50% parteneri privați, dar ulterior nu au participat la implementarea acestor strategii prin proiecte finanțate decât în foarte puține cazuri, pentru că pe majoritatea măsurilor nu au fost eligibile.

Susținerea intervenției ONG-urilor în mediul rural ar duce la dezvoltarea societății civile de tip grassroots în mediul rural, având ca efectatragerea mai multor resurse financiare nerambursabile în comunitățile rurale, din PNDR dar și din alte fonduri.

Există nenumărate exemple de ONG-uri care au dezvoltat afaceri de succes în comunități rurale, atât în agricultură cât și în domenii non-agricole, cu impact economic și social semnificativ. Am ales aici doar 3 astfel de exemple de proiecte ale unor ONG-uri care au realizat activități și investiții de tipul celor eligibile pe măsurile din PNDR care vizează demararea și dezvoltarea de mici afaceri în mediul rural: o întreprindere de procesare de fructe, o croitorie tradițională și un atelier care valorifică economic hârtia manuală dar și alte meșteșuguri tradiționale.

În perioada mai 2014 – octombrie 2015, dezvoltarea rețelei RuralNet este susținută prin proiectul “RuralNet - rețeaua pentru dezvoltare comunitară” implementat de Fundația PACT, Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj.

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro); Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.